luni, 6 mai 2019

Și eu am primit „pomană” electorală...





Era probabil că undeva în jurul anului 2005. Era o campanie electorală în care candidau și independenți pe liste. Cineva oferea un mic pachet cu produse alimentare și recomanda să votezi o anumită persoană ce avea o funcție înaltă într-o instituție de la Suceava.
Fiul meu, Sebastian, atunci în vârstă de vreo 11 ani mă tachina:
-Mama, dacă îți dă și ție primești!?
-Taci din gură cu glumele tale proaste! Nici nu o să aibă curaj să îmi dea! Alți oameni sunt ținta lui...
-Mama, dar dă „....” și mie îmi place mult! Ce ar fi să primești!? continua Sebastian să mă tachineze, căci într-adevăr omul acela punea în pachet ceva ce fiului meu cel mic îi plăcea mult.
-Termină, copile! Ia bani și du-te și îți cumpără! l-am repezit eu.
Trec câteva zile. Mă strigă omul la poartă și îmi întinde pachetul mornăind ceva. Nu l-am luat. Nici nu înțelesesem prea bine ce a zis.
Acră, severă, privindu-l țintă am întrebat:
-Ce e cu ăsta? indicând spre pachet.
-Luați, doamnă Luminița! E de sufletul mamei că a murit anul trecut! mi-a spus omul împingându-mi pachetul în mână și plecând ca din pușcă din fața mea.
Ziceți și voi, cum era să refuz pomana de sufletul mamei!? Am luat-o. Am zis și bodaproste și am venit în curte unde m-a întâmpinat Sebastian hlizindu-se cu gura până la urechi:
-Ha, ha, ha! Ai luat pomană electorală! Ce rușine, mama! Ai spus că nu ei. Niciodată nu m-aș fi gândit că faci așa ceva!
Mi-a luat pachetul din mână, a început să mănânce, dar continuă să râdă de mine și să mă tachineze.Cert este că dincolo de râs era nelămurit. Făcusem ceva ce el credea că nu voi face niciodată.
-Ha, ha, ha! Mama – să ia pomană electorală! Ce rușine!
După ce l-am lăsat să își facă planul cu râsul i-am spus:
-Nu a fost pomană electorală!
-Nu a fost!? Atunci de ce ți-a dat?!
-L-am întrebat de ce îmi dă, înainte de a lua pachetul. Îl priveam țintă. I-a fost rușine să îmi spună adevărul și mi-a spus că e de sufletul mamei lui care a murit anul trecut.
Când am terminat de vorbit ne-a pufnit pe amândoi râsul.
Alegerile acelea au trecut. Candidatul nu a reușit în alegeri și din câte știu nici măcar nu mai trăiește, dar în casă la mine a rămas o glumă. Când i se făcea poftă lui Sebastian de alimentul din pachet îmi spunea:
-Mama, oare nu îți mai dă de pomană de sufletul mamei lui!?
-Îmi dă, dar în următoarea campanie electorală!
6.mai.2019



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu